Celulele stem au fost definite ca fiind acele celule nediferentiate care pot evolua in celule specializate, cu proprietatea de a forma orice tesuturi sau organe in corp.
Celulele stem sunt impartite in celule stem embrionare (prelevate din embrioni de maxim sapte zile) si celule stem adulte (existente in aproape fiecare tesut din organism, avand caracteristici diferite, in functie de tesutul de provenienta).

 

Celulele stem adulte (de exemplu, celulele hematopoietice si cele mezenchimale), comparativ cu celulele embrionare, au avantajul de a elimina problemele de ordin etic privind utilizarea lor si posibilitatea activarii sistemului imunitar in cazul transplantului autolog. Exista insa si dezavantajul ca aceste celule stem adulte comparativ cu cele embrionare, nu au potential asa mare de proliferare, in cele mai multe cazuri izolarea lor realizandu-se cu dificultate.


Celulele stem mezenchimale (CSM) au rol in: combaterea proceselor inflamatorii, angiogeneza, reducerea GVHD (grefa versus boala gazda) in transplanturi si repararea tesuturilor avand potential regenerativ. Importanta este si proprietatea lor de a ajunge la locul leziunii dupa injectarea in sange si initierea ulterioara a procesului de diferentiere in diferite linii celulare.

 

CSM sunt relativ usor de izolat din organism (cel mai frecvent din gelatina Wharton a cordonului ombilical) si se pot diferentia in mai multe linii celule, cum ar fi: cele adipocitare, osteoblastice, condrogenice si, cu o eficienta mai scazuta, cele neuronale, beta-pancreatice sau hepatice etc. Desi studiile despre aplicatiile clinice ale CSM sunt inca in desfasurare s-a observat ca dupa izolare, CSM pot fi utilizate pentru a repara numeroase tesuturi lezate (oase, cartilagii, tendoane, discuri intervertebrale si nu in ultimul rand chiar si muschiul cardiac).
In prezent, studiile se axeaza si asupra identificarii surselor facile de CSM. Izolarea CSM din tesutul adipos este relativ recenta, dar avantajoasa deoarece exista o usurinta in recoltare (lipoaspiratie) si o abundenta celulara (1 gram de tesut adipos contine aproximativ 100000 CSM).

 

Pentru optima utilizare clinica a CSM izolate din tesutul adipos, Ra si colaboratorii au realizat un studiu, cu scopul de a testa toxicitatea si potentialul carcinogen al CSM. Rezultatele au fost publicate in revista Stem Cells and Development. Unui lot alcatuit din 8 pacienti de sex masculin care au suferit o leziune a coloanei vertebrale in urma cu mai mult de 12 luni, li s-a injectat intravenos, CSM derivate din tesutul adipos intr-o singura doza de 4×108 celule. Evaluarea clinica la 3 luni, arata ca post transplant nu s-au raportat reactii adverse grave. In concluzie, autorii subliniaza faptul ca acest tip de transplant este sigur si nu induce dezvoltarea tumorii.

 

La nivel mondial se fac cercetari ample in aceasta directie, astfel incat putem afirma ca in viitor, tesutul adipos va deveni cea mai importanta sursa de CSM.