Primele celule care se formeaza in embrion sunt celulele STEM. Din ele se formeaza apoi toate organele, oasele, pielea.
Astfel, ele sunt „caramizile” corpului uman.
Spre deosebire de alte celule din corp, care prin diviziune pot naste doar celule identice cu ele insele, celulele STEM (in majoritatea lor) nu sunt „specializate” de la inceput. Ele se pot dezvolta in oricare din cele 220 de tipuri de celule prezente in corpul uman.
Mai mult, celulele STEM se pot auto-genera, se pot multiplica de nenumarate ori. Se formeaza incontinuu si ne reinnoiesc permanent sangele, maduva oaselor si sistemul nostru imunitar.
Asadar, celulele stem au capacitatea extraordinara de a crea noi tesuturi, atunci cand se divid si se dezvolta, ceea ce le face sa aiba un potential terapeutic mare, pentru afectiuni ale tuturor organelor.
Celulele STEM sunt astfel celulele care creaza viata. In forma lor cea mai pura, le gasim in sangele si tesutul cordonului ombilical. Un dar primit la nastere, care merita sa fie pastrat.
Celulele stem reprezinta o alternativa importanta pentru transplant in boli hematologice, genetice si oncologice. Si nu numai, dupa cum o arata cercetarile cele mai recente.
Utilitatea lor a fost deja dovedita nu doar in studii numeroase, ci si prin transplaturi reusite, in toata lumea.
Medicina regenerativa, una dintre cele mai recente ramuri ale medicinei, se bazeaza tocmai pe capacitatile celulelor stem, folosindu-le in tratamente si terapii din ce in ce mai variate.
CELULELE STEM HEMATOPOIETICE:
Celulele stem hematopoietice sunt celule sanguine care pot da nastere altor tipuri de celule sanguine. Ele sunt responsabile pentru mentinerea constanta a protectiei imune a fiecarui tip de celula a organismului si se pot reinnoi si diferentia in diferite tipuri de celule specializate, pot stimula maduva osoasa si pot sa actioneze asupra apoptozei celulare. Aceste celule sunt capabile de o vindecare tintita; astfel, in cazul unei maladii, celulele stem hematopoietice vor „sti” exact unde trebuie sa actioneze.
CELULELE STEM MEZENCHIMALE:
Celulele mezenchimale, recoltate din gelatina Wharton sunt celule nediferentiate multipotente, care se pot dezvolta ulterior in celule pentru organe si tesuturi. Studiile si experimentele de laborator, arata ca din celulele stem mezenchimale se pot reface tesuturi ca cel osos, cel cartilaginos, dentar, pentru valvele inimii, tesut hepatic si chiar tesut nervos. Desi aflate in stadiul de cercetare, oamenii de stiinta sunt foarte optimisti in ceea ce priveste utilizarea acestui tip de celule stem in viitor, in medicina regenerativa.
TESUTUL CORDONULUI OMBILICAL – O sursa bogata de celule mezenchimale.
La nasterea bebelusului, dupa taierea cordonului ombilical, o cantitate importanta de sange bogat in celule stem ramane in acesta, oferind posibilitatea recoltarii imediate.
Celulele stem sunt apoi prelevate si izolate in laboratoare specializate si pastrate prin criogenare, pentru o eventuala intrebuintare in viitor.
Celulele stem din sangele de cordon ombilical constituie un dar pretios cu proprietati terapeutice unice.
Celulele stem sunt perfect compabile cu copilul de la care s-au recoltat, iar gradul de compabilitate pentru transplantul la alte persoane se stabileste in functie de o testare specifica.
Un grad mare de compabilitate exista mai ales intre fratii provenind din aceiasi parinti, dar compatibilitatea poate fi extinsa si la alti membri ai familiei.
Niveluri de compatibilitate a celulelor stem recoltate la nastere
Probabilitatea ca, la un moment dat in viata, un copil sa aiba nevoie de propriile lui celule stem, din sangele cordonului ombilical, este de 1/400.
Cercetatorii medicali de la Universitatea Keele si Nottingham, au descoperit ca nanoparticulele magnetice, acoperite cu proteine de directionare, pot stimula celulele stem sa regenereze osul. Cercetatorii au reusit sa transpuna celulele direct in zona afectata, sa controleaze nanoparticulele, sa genereze forte mecanice si sa mentina procesul de regenerare prin eliberari treptate a unei proteine de crestere.
Tratamentul cu celule stem direct in muschiul inimii dupa un atac de cord, ar putea ajuta la repararea si regenerarea tesutului afectat, conform unui studiu condus de cercetatorii de la Scoala de Medicina Icahn, la Mount Sinai, prezentat in 18 noiembrie la American Heart Association Scientific Sessions 2014 in Chicago, IL.
“Descoperirile noastre ofera o perspectiva a puterii celulelor stem de a regenera muschiul inimii dupa un atac de cord” spune conducatorul studiuliu Kenneth Fish, PhD, Director of the Cardiology Laboratory for Translational Research, Cardiovascular Research Center, Mount Sinai Heart, Icahn School of Medicine at Mount Sinai.
Oamenii de stiinta de la Fundatia Institutului de Cercetare pentru Celule Stem din New York (NYSCF) sunt cu un pas mai aproape de a crea o terapie celulara viabila pentru scleroza multipla, din propriile celule ale pacientilor.
Pentru prima data, oamenii de stiinta de la NYSCF au generat celule pluripotente induse (IPS) din mostre de piele de la pacientii cu scleroza multipla progresiva primara si de asemenea, au dezvoltat un protocol de accelerare a diferentierii IPS-urilor in oligodendrocite, celulele care formeaza mielina si sistemul nervos central, implicate in scleroza multipla si multe alte boli neurologice.
Contrar a ceea ce s-a stiut anterior, cerecetatorii de la Universitatea de Medicina din Pittsburgh, in urma unor studii pe animalele de laborator, au declarat ca esofagul are propriul rezervor de celule stem. Aceasta descoperire putea determina noi perspective terapeutice atat pentru cancerul esofagian, cat si in cazul situatilor precanceroase, respectiv a esofagului Barrett (o afectiune in care epiteliul scuamos normal al esofagului, sub actiunea refluxului gastro-duodenal, este inlocuit de un epiteliu columnar metaplaz
O echipa internationala, condusa de oameni de stiinta de la Facultatea de Medicina din Indiana, cerceteaza noi terapii pentru boli precum ateroscleroza membrelor inferioare (boala arterelor periferice), care are un potential evolutiv spre gangrena si amputare. In organism exista celule specializate in repararea vaselor de sange si in crearea unor vase noi, numite celule formatoare de celule endoteliale, insa acestea isi pot pierde functiile datorita imbatranirii, determinand boala arterelor periferice. Pentru aceasta patologie exista medicamente disponibile, cu efect minim, in situatia in care s-a redus atat numarul, cat si functia vaselor sangvine periferice.
